Te-ai trezit vreodată cu o apăsare ciudată în piept, exact în mijlocul nopții, și prima ta reacție a fost să te întrebi dacă nu cumva e vorba de un infarct? Nu ești singur, pentru că durerea în piept este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care românii ajung la camerele de gardă, însă vestea bună e că nu orice junghi înseamnă un diagnostic fatal. Totuși, linia dintre o indigestie banală și o urgență medicală reală poate fi extrem de subțire, așa că e bine să știi exact ce semnale îți transmite corpul.
Cum recunoști durerea de inimă față de alte junghiuri
De cele mai multe ori, pacienții descriu durerea cardiacă nu ca pe o înțepătură de cuțit, ci mai degrabă ca pe o gheară sau o greutate imensă așezată pe piept. Dacă simți că te strânge ceva „ca într-o menghină” și senzația radiază spre brațul stâng, spre gât sau chiar spre mandibulă, atunci lucrurile devin serioase. În limbaj medical, asta se numește angină pectorală și este modul inimii de a spune că nu primește destul oxigen.
Pe de altă parte, dacă durerea apare doar când respiri adânc sau când te miști într-o anumită poziție, s-ar putea să ai de-a face cu o problemă musculară sau o nevralgie intercostală. Am pățit și eu, după o sesiune mai intensă la sală sau după ce am stat în curent, să simt un junghi ascuțit care mă făcea să încremenesc. Diferența e că durerea de inimă nu trece dacă te așezi într-o altă poziție și, de regulă, vine la pachet cu o stare de anxietate inexplicabilă, acea „senzație de moarte iminentă” despre care vorbesc medicii cardiologi.
Când nu este de la inimă: cauze digestive și respiratorii
Surprinzător, dar stomacul este un mare „imitator” al problemelor cardiace. Refluxul gastroesofagian poate provoca o arsură atât de puternică în spatele sternului, încât te poate trimite direct la spital speriat că faci infarct. Acidul care urcă pe esofag creează o senzație de arsură care se intensifică dacă te întinzi în pat imediat după masă. De fapt, mulți dintre cei care ajung la urgențe cu dureri toracice pleacă acasă cu o rețetă de antiacide.
Există și alte cauze care nu au legătură cu sistemul cardiovascular:
- Atacul de panică: Poate mima perfect un infarct, cu palpitații, transpirații reci și dificultăți de respirație.
- Afecțiunile pulmonare: O pneumonie sau o pleurezie pot cauza dureri ascuțite care se agravează la tuse.
- Costocondrita: O inflamație a cartilajului care leagă coastele de stern, care doare la palpare directă.
Semnele de alarmă care cer un apel la 112
Nu e momentul să faci pe eroul dacă durerea în piept este însoțită de simptome care indică o prăbușire a circulației. Dacă simți că te ia cu amețeală, dacă ești palid și transpiri abundent (o sudoare rece, lipicioasă), nu mai sta pe gânduri. În aceste situații, fiecare minut contează pentru a salva mușchiul inimii.
Un aspect pe care mulți îl ignoră este faptul că femeile, persoanele cu diabet și vârstnicii nu au întotdeauna simptomele clasice. La ei, un infarct se poate manifesta doar printr-o oboseală extremă apărută brusc, o stare de greață sau o durere surdă în partea superioară a abdomenului. Dacă știi că ai tensiunea mare, colesterolul crescut sau ești fumător, vigilența trebuie să fie de două ori mai mare.
Întrebări frecvente
Dacă durerea trece după câteva minute, mai trebuie să merg la medic?
Da, pentru că ar putea fi vorba de o angină instabilă. Chiar dacă durerea a dispărut, ea este un avertisment că o arteră este parțial blocată. Un consult cardiologic cu un EKG și eventual un test de efort pot preveni un eveniment mult mai grav în viitorul apropiat.
Poate stresul să provoace dureri reale în piept?
Absolut. Stresul cronic menține nivelul de cortizol și adrenalină ridicat, ceea ce duce la spasme musculare și creșterea ritmului cardiac. Totuși, diagnosticul de „stres” se pune doar după ce medicul a eliminat cauzele fizice, nu înainte.
Cum fac diferența între junghiul intercostal și durerea de plămâni?
Junghiul intercostal este de obicei punctiform – poți pune degetul exact unde te doare. Durerea pulmonară este mai difuză și este adesea însoțită de febră, tuse sau o senzație de „lipsă de aer” care nu se ameliorează în repaus.
Până la urmă, corpul nostru e destul de deștept și ne trimite semnale înainte ca situația să devină critică. Important e să nu ignorăm acea presiune care „nu se simte bine” doar pentru că ne e teamă de un diagnostic sau pentru că sperăm să treacă de la sine cu un ceai. Mai bine un drum degeaba la medic, decât unul amânat prea mult.
Surse:
Informațiile prezentate în acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru un diagnostic corect și tratament personalizat, recomandarea unui medic cardiolog este esențială, mai ales dacă prezinți factori de risc cardiovascular.
